Trimite o ştire - Fii redactor

"cetăţeanul informat citeşte
                         Clujul necenzurat"
Telefonul cititorului:
(+4)0745.958.108
Publicitate  Redacţia  Contact
Clujul necenzurat - articole
      
» Noutati
Breaking News/
  • Lifestyle
    • Monden
    • Beauty
    • Fashion
    • Make-up
    • Sanatate
    • Horoscop
    • Arta culinara
Ştiri externe Evenimente Sport
Concurs
Ziarul tipărit


Logare



Categorii
Noutati [59]
Evenimente [46]
Aministratie [5]
Cultura [20]
Lifestyle [1]
Sport [0]
Comunicate [0]
Cimpia - Turzii [0]
Turda [0]
Social [18]
Huedin [0]
Politic [4]
Gherla [0]
Economic [2]
Dej [0]
Actualitate [8]
Bussines [3]
Stiri externe [1]


Sondaje
Evaluează site-ul
Total răspunsuri: 43


Parteneri:
  • Creeaza un site
  • Jocuri online gratuite
  • Masa te de lucru
  • Videouri educative
  • Pagina fanilor Ucoz
  • Director Romanesc


  • Bine aţi venit, Vizitator · RSS 24-Aprilie-2018, 10:22 AM
    Principală » Articole » Noutati

    Deschiderea stagiunii 2013-2014 la Opera Nationala din Cluj
    Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Piața Ștefan cel Mare nr.14 (telefon 0264-592466), deschisă zilnic intre orele 11.00 si 17.00.


    Distributia:

    IL TABARRO
    (MANTAUA)
    Libretul de Giuseppe Adami, dupa piesa „La Hauppelande” de Didier Gold

    IRINA SĂNDULESCU BĂLAN - Giorgetta
    IULIA MERCA - La Frugola
    MARIA POP
    (invitată de la Filarmonica de Stat Transilvania)
    CRISTIAN MOGOŞAN - Luigi
    VIOREL SĂPLĂCAN
    TONY BARDON - Tinca
    FLORIN POP
    FLORIN ESTEFAN - Michele
    FÜLÖP MARTIN
    PETRE BURCĂ - Talpa
    SIMFONFI SANDOR
    ANDREI ŞOFRON - Un vănzător de canzonette
    EVA BAIN, - Midinete
    OANA ŞETRIUC,
    AURELIA- LIDIA GIURGIU
    MARIA FILIP,
    IOANA-MARIA DAN,
    NAOMI-LIGIA DAN,
    LIANA SFÂRLEA,
    MARIA GHIRCOIAŞ
    FLORIN SAMPELEAN - Un flaşnetar / Moartea
    DANIELA MUREŞAN-CHIŞBORA - Doi îndrăgostiţi
    TUDOR DEMETER
    CELESTIN PANDREA - Hamalii
    ALEXANDRU POTOPEA
    GELU MOLDOVAN


    SUOR ANGELICA
    (SORA ANGELICA)
    Libretul de Giovacchino Forzano

    CARMEN GURBAN - Suor Angelica
    EGYED APOLLÓNIA
    - invitată de la Opera Maghiară Cluj -
    DANIELA TRICU - Suor Genovieffa
    CORINA PĂŞTEAN
    ANDRADA NAŞ - La Zia Principessa
    RAMONA BOLOJAN
    LILIANA NECIU - La Badessa
    IULIA MERCA - La Suora zelatrice
    ANCA ALUAŞ
    AMELIA ZEHAN - Suor Osmina
    LIGIA DAN - Suor Dolcina
    ANCA ALUAŞ - La Suora infermiera
    ELENA POTOPEA - Una Sorella cercatrice
    ALEXANDRA HORDOAN
    HENRIETTA ALMAŞI - Una Sorella cercatrice
    MARIA OLTEAN (invitată) - Una Conversa
    AURORA PEŞTEANU
    LIGIA FĂRCAŞ - La Maestra delle novizie
    LIZA KADELNIK
    MARIA FILIP - Le Novizie
    IOANA-MARIA DAN
    OANA ŞETRIUC
    HORAŢIU RUŞTI - Moartea


    GIANNI SCHICCHI
    Libretul de Giovacchino Forzano

    PAULA IANCIC (invitată) - Lauretta
    LUCIA BULUCZ
    ANDREI OPRIŞ - Gherardino
    DANIELA CHIŞBORA - Nella
    LIANA SFÂRLEA - La Ciesca
    LIZA KADELNIK - Zita
    MARIA POP
    TONY BARDON - Rinuccio
    FLORIN POP - Gherardo
    OLEG IONESE - Gianni Schicchi
    SÁNDOR ÁRPÁD
    BOGDAN NISTOR - Marco
    GEANI BRAD

    CĂLIN NIŢULESCU - Ser Amantio di Nicolao
    ANDREI MITA - Betto di Signa
    PETRE BURCĂ - Simone
    SIMFONFI SANDOR
    CRISTIAN HODREA - Maestro Spinelloccio
    FLORIN SÂMPELEAN - Pinellino
    VARGA JÁNOS - Guccio
    ŞTEFAN ZELEI - Buoso Donati
    HORŢIU RUŞTI - Moartea

    ORCHESTRA ŞI CORUL OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA
    DAVID CRESCENZI - Dirijor
    - invitat -
    KORCSMÁROS GYORGY - Regia artistică
    - invitat -
    VALENTIN CODOIU - Scenografie
    CORNELIU FELECAN - Dirijor cor
    OVIDIU MOLDOVAN - Pregătirea muzicală
    LUCIAN DUŞA
    ADELA BIHARI
    KOLCSÁR PETER
    VLAD BACIU, RAFAEL BUTARU - Concert maeştri
    SILVIA PAPADOPOULOS - Asistent regia artistică
    CRISTINA ALBU - Regizor scenă culise
    LIANA OLTEAN, MONICA DENIŢIU - Sufleuri
    PRODUCŢIA: ATELIERELE OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA
    INGINER ŞEF: FÜLÖP EMERIC
    _________________________________________________________________

    SPECTACOLUL ESTE INTERPRETAT ÎN LIMBA ITALIANĂ CU TITRAJ ÎN LIMBA ROMÂNĂ



    PREZENTARE

    “In acelasi an 1917, Puccini propune formula de triptic gandit asemanator trilogiei cu prolog de Wagner, dar in sens invers. Adica, nu mai multe opere unite printr-un subiect si prezentate in mai multe seri consecutive, ci mai multe opere intr-un act, cu subiecte diferite, prezentate intr-o singura seara. Subiectele sunt desprinse din estetica verista pretandu-se la desfasurari scenice rapide, concentrate, cu maximum de tensiune dramatica, tripticul puccinian constituindu-se ca o noua modalitate de realizare a spectacolului de opera contemporana. In aceasta lucrare Puccini, pastrand principiile afirmate in lucrarile anterioare merge mai departe in directia atingerii celei mai inalte culmi ale expresivitatii melodismului de factura romantica, in cea mai stransa legatura cu textul dramatic verist.
    Prima dintre operele tripticului, „Il Tabarro” (Mantaua), pe un libret de Giuseppe Adami, dupa piesa „La Hauppelande” de Didier Gold, este o drama sumbra desprinsa din viata trista a muncitorilor si hamalilor de pe cheiurile Senei. Cu o deosebita forta reuseste Puccini sa surprinda complexitatea vietii efective a eroilor sai ─ oameni simpli, dar caractere puternice ─ printr-o muzica sobra, sugestiva si descriptiva. Actiunea concentrata si desfasurarile rapide au impus compozitorului adoptarea unui stil vocal declamatoriu lasand insa loc si unor pagini de un autentic melodism puccinian, de o mare simplitate, dar de o eficacitate maxima. Asa sunt de pilda, duetul Georgetta-Luigi, realizat intr-o expresie mai putin lirica si mai mult disperata si arietta lui Michele ─ adanca in deznadejdea lui dureroasa. Emotionanta prin veridicitatea situatiilor si sinceritatea expresiei, opera s-a inscris ca o realizare de seama a verismului italian.
    Cea de a doua opera a tripicului, „Suor Angelica” (Sora Angelica) pe un libret de Giovacchino Forzano, dupa o povestire florentina de la sfarsitul secolului al XVII-lea, readuce ideea mortii tragice, de data aceasta nu ca efect al razbunarii, ci ca efect al sacrificiului suprem. O drama lirica sentimentala ce continua pe un plan dramatismul operei anterioare, dar care nu a reusit sa se ridice la un nivel corespunzator, succesul ei fiind destul de modest.
    Al treilea „act” al tripticului, „Gianni Schicchi”, opera comica pe un libret de acelasi Giovachino Forzano, inspirat de „Cantecul al XXX-lea” din „Infernul” de Dante Alighieri, s-a inscris ca una dintre cele mai inspirate opere comice italiene. Actiunea operei se desfasoara la Florenta, in anul 1299 si surprinde figura mucalitului Gianni Schicchi, intr-una dintre nastrusnicele sale ispravi pentru care a fost aruncat in infern. De un comic molipsitor, in „Gianni Schicchi”, Puccini reinvie opera bufa italiana atat de stralucit reprezentata de Pergolesi, Cimarosa, Rossini si Verdi. Din ea razbate umorul, ironia fina moralizatoare, senzatia placuta de destindere, calitati caracteristice noii opere in care nu imprejurarile sunt descrise si satirizate ci tipurile de caractere, psihologiile personajelor, lacomia si prostia unora ─ in contrast cu iscusinta si inteligenta altora. Opera este dominata de figura lui Gianni Schicchi care, in rolul lui Buoso Donati, capata dimensiunile celor mai de seama personaje comice ale operei italiene. El domina lupta pentru avere data intre rudele lui Buoso, conducand firul actiunii abil si inteligent, astfel incat situatia sa-i fie favorabila, in intentia de a-i ajuta pe cei doi tineri, Rinuccio si Lauretta. Nu este o caricatura muzicala, nu este ironizat ci din contra, el se impune prin simplitate si inteligenta. In jurul sau roiesc celelalte personaje, fiecare manate de interese personale, personaje pe care Puccini le caracterizeaza cu finete si maiestrie.
    Fara a-si pierde din particularitatile stilistice, Puccini creaza in „Gianni Schicchi” o muzica proaspata, alerta, dinamica, plina de verva si optimism, cu trasaturi contemporane, intr-o tratare vocal-simfonica riguroasa, din care razbate lirismul chiar si din paginile in care burlescul este dominant (de pilda arietta Laurettei, intr-o alcatuire simpla, cu intonatii deduse din cantecul popular, conturandu-i chipul pur si candid, sau duetul Rinuccio-Lauretta din final, un adevarat duet al fericirii). Remarcabile sunt si numerele de ansamblu, grupuri vocale, realizate intr-o stralucita scriitura polifonica si armonica, cu interventii scurte si maiestrit utilizate, exact acolo unde dramaturgia o impune, conferind spectacolului vigoare, vivacitate si accesibilitate.”

    Maria Cristina Vlasin
    (fragment din lucrarea “CREATIA LUI GIACOMO PUCCINI, CULME A GENULUI DE OPERA”)
    Categorie: Noutati | Adăugat de: CarmenMoraru (11-Septembrie-2013)
    Vizualizări: 368 | Tag-uri: deschiderea stagiunii, giacomo pucini, clujul necenzurat, carmen moraru, opera nationala cluj, il tritico | Rating: 0.0/0
    Total comentarii : 0
    Prenume *:
    Email:
    Cod *:
    Home
    dfghjkl;
    Social | Politic | Cultural | Lifestyle | Administraţie | Ştiri externe | Evenimente | Sport | Din judeţ culese | Utile | Concurs
               

    Redacţia:

    Editor:    Intrp. Indiv. Kiss Renaldo Rudolf Ioan
    Adresa:   str. Cezar Baltag, nr.25/mansardă (vezi harta aici)

    Contact:

    Email:     redactia@clujulnecenzurat.info
    Telefon:  (+40) 745.958.108

    Cod identificare:

    ISSN:    2247-9538
    ISSN-L: 2247-9538

    Clujul necenzurat@2011-2018 | Toate drepturile rezervate
    Creaţi un website gratuit prin uCoz